Coșul tău este gol acum!
Stresul, prietenul nostru – 4 strategii de transformare
„Nu pot și nu vreau să fiu vindecat de stres, vreau doar să învăț să mă bucur de el.” Hans Selye
Acum câțiva ani eram stresată. Mult mai stresată decât acum! Mă stresau părinții, mă stresa iubitul, mă stresau copiii gălăgioși, mă stresa trezitul de dimineață, mă stresa ziua de luni și cel mai tare mă stresa vorbitul în public. Foloseam cele mai populare și nesănătoase mecanisme de coping și la un moment dat, a ajuns să mă supere faptul că le folosesc. Eram stresată de mecanismele mele de gestionare a stresului. Eram stresată de stres.
Studiind și punând în aplicare diferite strategii de control și abolire a stresului și anxietății, am ajuns treptat să observ cum se manifestă, să-i dau voie să își facă loc în mine și chiar să mă bucur de el! Astăzi, când vorbesc unui grup de oameni, decopăr cum emoțiile mele puternice impresionează auditoriul: vocea mea subțire și tremurândă face liniște și atrage atenția celor din jur, iar petele roșii de pe piept mențin privirile asupra mea și facilitează receptarea mesajelor. E chiar mișto că nu mai am nevoie de ”suport vizual”!
Stresul este singurul mod prin care putem explora și putem avea performanțe,și în același timp, stresul poate să ne afecteze în sens negativ abilitățile, productivitatea, relațiile și chiar să ne suprime pofta de viață. Cum facem așadar, să ne bucurăm de stres?
Stresul este o reacție naturală a organismului și este sănătos în doze moderate. Ne face vigilenți, adică ne ajută să supraviețuim și adaptăm într-o realitate care se schimbă mereu. Stresul poate fi dăunător dacă este prea puternic, dacă ține prea mult timp și în special dacă este interpretat ca dăunător. În acest caz, stresul cauzează 70-80% din bolile pe care le avem și se află pe locul 15 în lume ca și principală cauză de deces. Acesta poate duce la dizabilități pe termen lung la cei mai competenți dintre noi; la deteriorarea calității vieții; și chiar la depresie și suicid.
Ce cauzează stresul?
Evenimentul în sine nu determină întotdeauna puterea și mărimea stresului. Sursa stresului, de fapt, este valoarea pe care o atribuim evenimentui. De exemplu, pentru cineva cumpărăturile de sărbători înseamnă bucurie, pentru alții iritare și sunt și alții cărora nu le pasă. Mai mult decât atât, stresorii imaginari cauzează același nivel de stres, sau mai intens, decât evenimentul real, cum este de exemplu, stresul de dinaintea unui examen, stresul de dinaintea unei întâlniri cu fata/băiatul care ne place sau cu șeful care ne displace.
Cele mai recente cercetări demonstrează că interpretarea pe care o dăm noi stresului este de fapt sursa stresului. Adică, atunci când credem că stresul este dăunător pentru noi, acestă credință ridică nivelul stresului și îl menține la cote înalte pe o periodă îndelungată de timp și, în cele din urmă, ne face să ne îmbolnăvim. Cu alte cuvinte, ne imbolnăvim din cauza stresului doar pentru că noi credem că stresul ne îmbolnăvește.
Un studiu făcut pe un eșantion de 30.000 de adulți din Statele Unite ale Americii pe o durată de 8 ani arată că stresul este chiar sănătos atunci când nu credem despre el că ar fi dăunător. Cercetătorii au pus două întrebări particpanților la studiu: ”De cât de mult stres ai avut parte în ultimul an din viață ta?” și ”Crezi că stresul este dăunător pentru sănătatea ta?”, apoi au urmărit dosarele publice de mortalitate a participantiilor. Cei care au declarat că au avut parte de mult stres în ultimul an de viață au avut o rată de mortalitate de 43%. dar acest procent a fost valabil doar pentru cei care au declarat și că ei consideră stresul ca fiind dăunător. Persoanele care experimentau mult stres dar nu îl considerau dăunător erau chiar mai sănătoși decât cei cu niveluri scăzute de stres.
Studiul arată așadar că de fapt, convingerea că stresul este nesănătos pentru noi, este cea care ne face să ne înbolnăvim, și nu stresul în sine. Mai mult decât atât, atunci când alegem să vedem stresul ca pe o reacție sănătoasă a organismului, un răspuns care ne ajută să acționăm în situații dificile, stresul se transformă în curaj și în rezistență.
Ce avem nevoie, conform celor mai noi cercetări din domeniu este o schimbare a convingerilor. E nevoie să-i urăm bun venit stresului în viața noastră și să recunoaștem că este de fapt o sursă de energie care ne poate îmbunătăți sănătatea, relațiile și performanța. Stresul este un semnal că trăim intens și ne aflăm sus, pe valurile vieții.
Patru strategii prin care poți transforma stresul din viața ta:
- Fii atent la corpul tău și recunoaște semnele pe care ți le dă atunci când devii stresat. Recunoaște-le și acceptă-le. Practică prezența conștientă în special atunci când ești stresat, anxios sau nervos. Observă cum se manifestă corpul tău în aceste situații.
- Folosește-te de respirație, de respirația abdominală – În cazul în care te simți copleșit de reacțiile organismului tău la stres, după ce le-ai recunoscut, poți să aplici o tehnică de reducere a intensității acestora, numită respirația abdominală (inspiri și expiri adânc cu ajutorul diafragmei, astfel încât să observi cum abdomenul tău se umflă și dezumflă). Acest exercițiu va rări ritmul respirației tale care va trage după sine ritmul inimii (adică reacțiile fiziologice corespunzătoare stresului).
- Ajută-i pe ceilalți. Un alt studiu recent arată că persoanele care au parte de mai multe contacte sociale semnificative (ex. ajută alți semeni în situații dificile) sunt scutiți de efectele dăunătoare ale situațiilor de viață foarte stresante. Atunci când alegem să ne conectăm cu ceilalți în timpul situațiilor foarte stresante, construim rezistența în fața stresului.
- „Nu pot și nu vreau să fiu vindecat de stres, ci doar vreau să învăț să mă bucur de el.”, spune Hans Selye. Ține minte că stresul este bun pentru tine și bucură-te că organismul tău are această capacitate de a se afla în alertă pentru a te ajuta să funcționezi mai eficient în situațiile care cer vigilență maximă.
Mai multe despre cercetările menționate găsești pe Ted.com în discursul lui Kelly MCGonigal, psiholog.
Lasă un răspuns